Troja Château este într-adevăr o clădire remarcabilă și excepțională. De fapt, ar fi mai bine să-l numim vilă în loc de castel, pentru că este un ecou al opulentelor vile suburbane romane pe care constructorul său, contele Wenzel Adalbert de Sternberg, le-a întâlnit în lunga sa călătorie. Casele spectaculoase printre grădini nesfârșite l-au hipnotizat în așa măsură încât a decis să transfere o bucată din "Orașul Etern" în țara sa natală. Tânărul conte a fost norocos în alegerea atât a locului, cât și a artiștilor care urmau să-i transforme visul în realitate.
Construcția castelului în stil baroc timpuriu a început în 1679, executată de un arhitect de origine franceză - Jean Baptiste Mathey, al cărui proiect a exploatat experiențele acumulate în timpul șederii sale în Italia și a fost inspirat de o vilă suburbană tipic romană. Elementul central și dominant al întregii mase a construcției este un hol mare, cu un coridor care se întinde pe ambele părți și cu o înșiruire de saloane alăturate. Pe laturi, clădirea este delimitată atât pe verticală, cât și pe orizontală, de belvedere înalte cu două etaje.
În drumul spre grădină, veți vedea o minunată decorație sculpturală a scării cu două brațe, care a fost încredințată artiștilor din Dresda Georg și Paul Hermanns. Sculpturile monumentale de pe scară simbolizează zei clasici care luptă cu Titani, în timp ce sculpturile individuale din perimetrul acesteia reprezintă zei clasici, alegorii ale continentelor, precum și perioade ale zilei și ale anului.
Majoritatea picturilor care se găsesc la parterul castelului au fost create de Carpoforo Tencalla, în timp ce Francesco Marchetti și fiul său Giovanni Francesco au lucrat la primul etaj. Pictorii flamanzi Abraham și Isk Godyns au fost chemați de constructor pentru a executa decorul iluzoriu al marii săli principale - Marea Sală a Împăraților.
